Pentru atunci cand o sa "disertezi" ....

     Chiar daca titlul te duce cu gandul la lucrarea de disertatie, care ne asteapta pe unii in perioada urmatoare, nu e nimic pentru ca altii vor sustine si lucrarea de licenta, asa ca ce voi scrie are legatura cu ambele si sper sa fie de folos.

     Cred ca in primul rand, pe langa documentarea foarte bine asupra temei alese si adunarea informatiilor, punerea lor cap la cap, respectarea indicatiilor de tehnoredactare, fiecare facultate avand specificul ei  ... etc etc....  trebuie sa incepem cu simple exercitii de respiratie si indreptare a spatelui pentru atunci cand o sa stam fixati in fata monitorului :D dar si o alimentatie simpla dar sanatoasa in acelasi timp.
Am putea consuma de exemplu fructe si legume din abundenta, pentru ca se stie ca in perioada de efort intelectual intens creierul are nevoie de resurse.
Acizii grasi omega-3 sunt esentiali pentru o buna functionare a creierului.
Spanacul are un puternic efect antioxidant, incetinind deficientele de memorie si problemele sistemului nervos central.... mai cautati voi si altele.....
     Pe langa toate acestea o rugaciune simpla si subiect inaltata catre Izvorul Intelepciunii necesara atunci cand lucram efectiv dar si atunci cand vom fi in fata comisiei.

     Iata mai jos cateva sugestii, propuneri pentru momentul cand in fata noastra se afla o comisie pe care poate o vedem pentru prima data si ne vede pentru prima data...asta daca nu este si profesorul coordonator acolo .... si cred ca in cele mai multe cazuri, nu este... la mine la licenta cel putin nu a fost....:
1. - spune “Da” daca un membru al comisiei are sugestie de imbunatatire a lucrarii;     Ce inseamna asta ?
     Daca cineva din comisie iti zice ceva ca observatie persoanala de-a lui, e bine sa nu te certi;  daca zice “eu cred ca era mai bine daca.....”
    Totusi, e bine sa ai o opinie personala, e posibil ca membrii comisiei sa vada ca ai fie caracter (si te certi cu ei), fie o opinie foarte coerenta (si gandesti logic); dar in general e bine sa eviti cearta.
     Poti spune, de ex: “Da, aveti cu totul dreptate, sunt intru totul de acord, si as adauga …” (si aici adaugi ceva ce contrazice total ce a zis el, dar cel putin i-ai dat dreptate)."
2. - daca se ia cineva de o idee din lucrare, de o chestie concreta, apara-te, trebuie sa arati ca stii tema, si ca ai argumente; spune ceva, nu fi mut, asta daca se iau de idei din lucrare, daca vin cu argumente externe arata ca ai ceva in cap si ca meriti o nota buna.
3. - fii rapid, vorbeste mult, sa dai impresia ca stii ce spui, poti sa mai iei si pauze ca sa arati ca gandesti si ca subiectul  te preocupa.
4. - fii relaxat - o prezentare buna nu e una in care esti stresat, stai calm, stapan pe situatie, arata ca stii bine sa te controlezi.
5. - zambeste - chiar daca e cea mai ieftina cale si ti se pare dificil.
6. - vino cu elemente noi - un grafic, o poza
7. - pregateste-te sa fii intrerupt
8. - pregateste-te foarte bine inainte pt ca e bine sa stii ce contine lucrarea, astfel dovedesti ca tu ai scris-o.
     Prezentarea poate dura intre 5-10 minute, urmate de intrebari.

     Reactia fata de eventuale critici.

Studentul sa nu uite ca sustinerea lucrarii reprezinta, pentru ideile sale, „formate in incubatorul caldut al gândurilor proprii” , un prim contact cu aerul rece al evaluarii. Gradul de rezistenta al acestor idei la proba confruntarii cu evaluatorii se vede. Rolul comisiei este de a evalua cât mai exact lucrarea, in care scop, examinatorii citesc cu predilectie concluziile si referintele, pentru a-si forma o prima impresie asupra calitatii disertatiei. Tot in scop de evaluare, ei pot pune si intrebari provocatoare, decupate din oricare capitol al proiectului.
       Adesea, aprecierile membrilor comisiei sunt critice, fapt ce nu ar trebui sa-l descumpaneasca pe candidat. Am putea percepe critica nu ca ofensa, ci ca oportunitate putine lucruri avem de invatat din laude.     
        Nu intâmplator, autorii unui studiu important ii sfatuiesc pe studenti ca, in cazul in care li s-ar adresa o critica aspra privind disertatia, sa incerce sa nu contracareze atacul, intrucât nici o lucrare nu e perfecta. Toate lucrarile au fisuri sau slabiciuni, iar critica este o parte a intreprinderii academice. “Accepta cu eleganta critica si invata din ea. Chiar daca este o critica incorecta, mentine-ti increderea si fii bine dispus” (....) Pentru o atitudine moderata si receptivitate la observatii critice pledeaza si Joseph S. Levine.
      Membrii comisiei pot aduce o noua perspectiva si ar putea avea foarte bune idei de impartasit. Probabil ca cea mai buna modalitate este sa spui ceva de felul  „Multumesc mult pentru ideea dumneavoastra. O voi lua cu seriozitate in considerare”. Deci, trebuie sa dezamorsezi o situatie potential exploziva, fara a fi pusi la colt nici membrii comisiei si nici tu ( asa cum am amintit si mai sus ). Ca sa nu lasam impresia ca pledam pentru o atitudine de umilinta – in definitiv, studentul pretinde un drept ce i se cuvine
       Daca profesorii din comisie vin cu cereri nerezonabile, vei fi in masura sa le spui " intrebarea dumneavoastra este dincolo de acest prag."

          Anticiparea intrebarilor.    Poate ca cel mai important punct din pregatirea psihologica a candidatului este incercarea de anticipare a intrebarilor membrilor comisiei. In acest scop este necesar sa cunoastem componenta comisiei.
Examinatorii, la momentul sustinerii disertatiei, parcurg de obicei lista referintelor pentru a se convinge ca studentul nu a omis un autor de prima mana din literatura de specialitate. De asemenea, in cazul in care examinatorii au lucrari publicate in domeniul abordat, sau in domenii conexe, probabil ca vor urmari daca ei au fost mentionati in lista bibliografica. In afara de acest aspect, lectura lucrarilor celor din comisie constituie un valoros indiciu al tipului de intrebari ce ar putea fi adresate studentului. Prin urmare, sunt doua motive temeinice pentru a fi lecturate si consemnate in lista de referinte si lucrarile profesorilor examinatori.
Am putea solicita conducatorului stiintific sa anticipeze unele intrebari care se formuleaza cu acest prilej, sau am putea face chiar noi o incercare de acest fel, pregatind si raspunsurile corespunzatoare. Iata cateva astfel de intrebari tipice care se formuleaza cu acest prilej:
• de ce ti-ai ales acest subiect?
• care ar fi trei idei mai importante care se desprind din lucrare?
• ce ai adus nou in lucrare, care este aportul tau?
• ce lipsuri ai constatat la trecerea in revista a literaturii de specialitate?
• care sunt cei mai importanti autori care au tratat subiectul, respectiv cele mai importante lucrari?
• daca ar fi sa-ti extinzi proiectul de absolvire, cum ai proceda?
• care ar fi punctele tari ale lucrarii? Dar punctele slabe?
• ce modificari ai aduce lucrarii daca ar fi sa scrii din nou despre acelasi subiect?
• ce alta tema de cercetare sugerezi in urma intocmirii lucrarii?        In nici un caz, studentul nu trebuie sa ocoleasca raspunsul la intrebare; daca nu o intelege, mai bine sa solicite precizari suplimentare sau repetarea intrebarii decat sa dea un raspuns eronat.

   Sunt sigura ca nu am spus tot prin acest articol, ca mai sunt si altele de spus .....

  In curand sper sa disertez cu bine :D

 Mai ramane insa sa imi urez succes, sa va urez succes ! :)





Sursa: eu + site

Social

Cautand pe net informatii de interes pentru activitatea mea, am gasit acest articol scris parca din gandurile mele.......... si nu puteam sa trec pe langa el... realitate doar realitate.

"Nimicurile" preferate ale angajatilor

Ce anume te motiveaza atunci cand vine vorba de serviciu? Petrecerile organizate de firma la care te poti afisa in tricouri traznite, cafeaua si cornuletele de dimineata sau asezarea birourilor? Sau este vorba de salariu, timp liber si dezvoltarea profesionala?

Psihologii au descoperit ca angajatii sunt din ce in ce mai nemultumiti de locul de munca pe care il au. Indiferent de bonusurile si libertatile care le sunt oferite de catre compania la care lucreaza, acestia nu sunt fericiti. Potrivit unui studiu efectuat de site-ul CareerBuilder.com, numarul angajatilor care se declara satisfacuti de locul lor de munca a scazut de la 57 de procente in luna decembrie 2003, la 52 de procente in luna mai 2004. Unul din patru angajati afirma ca sunt nemultumiti de activitatea profesionala pe care o desfasoara.

Cercetarile efectuate anul acesta de catre Employee Benefit Research Institute au aratat faptul ca 77% dintre angajati considera ca beneficiile care le sunt oferite de catre viitorul angajator sunt cel mai important lucru pe care il iau in considerare atunci cand accepta sau refuza un loc de munca.

Mai mult decat atat, un studiu efectuat anul trecut doar asupra angajatilor care s-au declarat foarte multumiti de beneficiile oferite de compania la care lucreaza, a aratat ca aproape doua treimi dintre acestia spun ca aceste beneficii sunt cel mai important motiv pentru care si-au pastrat actualul loc de munca (69 de procente) si ca sunt multumiti de locul de munca (64 de procente). Insa, mai putin de o treime dintre angajatii de astazi se declara pe deplin satisfacuti de beneficiile oferite de angajatori - o scadere cu 9 procente fata de anul trecut.

Oamenii au invatat sa vada dincolo de bonus-urile stralucitoare, fleacurile inutile oferite cu atata generozitate de anumite companii. Angajatii au obosit sa se simta pacaliti de ineficienta acestora: petrecerile traznite nu ii fac sa se simta mai motivati. Acestia isi doresc un angajament cat mai bine definit in cadrul companiei si o schita cat mai clara a posibilitatilor de promovare. Dorinta este ca bonus-urile oferite sa fie cat se poate de concrete: mai multe zile de concediu, mai multe sanse de promovare si o cat mai mare siguranta a locului de munca.

Din ce in ce mai mult, companiile sunt interesate de necesitatile angajatilor lor atunci cand isi stabilesc beneficiile pe care le vor oferi. Cei din conducere se vor intreba: "De acest lucru va beneficia un segment semnificativ de angajati?"; "Se potriveste cu traditia noastra?" sau "Este o afacere buna pentru noi - pastrarea angajatilor buni in timp ce cheltuielile financiare cresc?"

In orice companie care se respecta, astfel de beneficii oferite angajatilor sunt vazute ca facand parte din strategia de atractie si mentinere a celor mai talentati angajati. Care s-au dovedit a fi cele mai cautate beneficii oferite de marile companii de software? Centrele de ingrijire gratuita a copiilor, centrele de sanatate unde beneficiaza de consultatii gratuite si abonamentele la centre de recreere si fitness. La aceste bonus-uri ceva mai costisitoare s-au adaugat si unele beneficii mai mici, cum ar fi: decontarea bonurilor de la spalatoria de haine, verificarea masinii la service, schimbarea uleiului, coafor, masaj, etc.

Echilibrarea vietii profesionale

Potrivit aceluiasi studiu efectuat de CareerBuilder.com, se pare ca o treime dintre angajati sunt nemultumiti de programul de lucru. Pe de alta parte, unul dintre reprezentantii unei companii importante din Chicago declara: "Am incercat nenumarate tactici de motivare a angajatilor pana cand am gasit una care sa functioneze. Am incercat sa marim salariile.

Am incercat sa oferim weekend-uri in afara orasului. Am oferit mese gratuite in timpul serviciului. Nimic nu a functionat mai bine decat sa-i las pe angajati sa-si organizeze singuri programul de lucru. Atunci cand acestia si-au organizat programul de lucru dupa propria personalitate si obiceiuri, vanzarile noastre au cunoscut o crestere extraordinara. Am cativa angajati care lucreaza doar jumatate din orele de program si reusesc sa-si atinga cota de vanzare fara probleme".

Calitatea vietii

Epuizarea este predominanta la majoritatea angajatilor, cu un procent de 68% care se simt epuizati la serviciu. 43% dintre acestia sufera de epuizare doar uneori, in timp ce 25% dintre acestia au afirmat ca se simt epuizati foarte des sau chiar mereu. Pentru a combate acest lucru, angajatorii au cautat modalitati de a usura stresul din viata angajatilor lor. O companie internationala din Boston prefera sa foloseasca in acest sens o varietate de tactici. Pentru a face ca traseul pana la firma sa fie mai putin stresant, compania a decis sa plateasca abonamente lunare pentru parcarea masinilor sau pentru mijloacele de transport public.
O alta tactica folosita in timpul verii a fost acordarea de sase zile libere in plus fata de concediul obisnuit, in preajma unor sarbatori nationale importante, pentru a-i determina pe angajati sa iasa mai mult din mediul de lucru si sa se bucure de zilele frumoase. Compania afirma ca ajutorul acordat angajatilor pentru a-si indeplini responsabilitatile personale si profesionale s-a dovedit extraordinar nu numai pentru ridicarea moralului acestora, ci si pentru eficienta cu care au lucrat.

Dezvoltarea profesionala

Multe companii ofera posibilitatea dezvoltarii profesionale si modalitati de a invata care sunt oportunitatile in acest sens, incluzand cursuri gratuite, burse educationale sau reducerea costurilor pentru orele de curs. Acordarea unor certificate de specialitate in cadrul companiei, a facut ca angajatii instruiti si calificati in cadrul acesteia sa ramana sa lucreze in continuare aici si nu in alta companie.

Protectia familiei

Un alt ajutor important pentru angajati a fost acordarea de gratuitati pentru efectuarea analizelor complete de sanatate atat pentru ei cat si pentru copiii si nepotii acestora. Programul de doua saptamani include pe langa aceste investigatii si cursuri de instruire medicala.

Beneficii legale

O alta categorie de beneficii oferite de anumite companii pot include optional asigurari de viata, asigurari de sanatate, asigurari auto si pentru casa. De asemenea, plata serviciilor juridice a inceput sa devina un bonus obisnuit oferit angajatilor.

Angajatii isi parasesc sefii si nu companiile

Valeriu Ricu - Senior Consulting Psychologist, Chiron Consulting, vorbeste despre motivele fluctuatiilor de personal din Romania, acestea intalnindu-se mai ales in companiile prost conduse:

1. Nu ma simt valorizat, simt ca nu contez pentru ei. Daca plec, oricum nu-mi vor simti lipsa.
Multi manageri au un talent deosebit in a-si face subordonatii sa se simta simple mijloace de atingere a obiectivelor financiare. "Nimeni nu este de neinlocuit", sloganul pe care il auzim din pacate prea des, tradeaza tendinta de a trata oamenii ca pe obiecte, cu atat mai valoroase, cu cat sunt mai repede substituibile.

2. Meritele nu imi sunt recunoscute.

"Daca obtii rezultate spectaculare, dupa ce te-ai jertfit cateva luni bune pe altarul muncii si ti-ai sacrificat viata personala, iti spun ca de fapt nu ti-ai facut decat datoria. Doar de-aia te platesc, nu?"

3. Simt ca ma plafonez. Sa raman inseamna sa ma complac in rutina, sa nu invat nimic nou.
Contrar credintei inradacinate in mentalitatea multor angajatori, cei mai multi oameni simt nevoia sa se implice in activitati stimulative, sa invete si sa se dezvolte profesional si personal.

4. Nu exista oportunitati de promovare.

Dorinta de putere (legitima) este unul din cei trei factori motivationali identificati de McClelland. Cei sensibili la influenta acestui factor isi doresc o promovare pentru a avea mai multa libertate de decizie si pentru a simti ca pot influenta mersul evenimentelor. Pentru acestia frustrarea este inevitabila cand avansarile se fac pe criteriul nepotismului sau al favoritismelor.

5. Seful meu este un incompetent, care isi asuma laurii muncii mele si care ma blameaza pe mine pentru consecintele deciziilor lui.

"Daca lucrurile merg bine este meritul lui; daca merg prost, este numai vina mea".

6. Volumul de munca mi s-a dublat, in schimb salariul a ramas acelasi.

Pentru cei mai multi manageri politica de minimizare a costurilor se traduce in reducerea cheltuielilor legate de personal. Inghetarea salariilor, concomitent cu supraincarcarea cu sarcini pentru a evita costurile implicate de angajarea altor persoane, este un fenomen intalnit pe scara larga si chiar la "casele mari".

Sursa: Eva.ro